Procrastinare versus Precrastinare

barbat plictisit la birou - procrastinare

Procrastinarea este o amânare intenționată a unei acțiuni planificate, în ciuda faptului că suntem conștienți că ulterior acest lucru ne va provoca neplăceri.

Precrastinarea este tendința de a face rapid și mult mai devreme ceea ce intenționam să facem la un anumit moment dat, cu scopul de a scăpa cât mai repede de obligații.

Etimologia termenului Procrastinare

Termenul derivă din două surse și anume

  • latinescul “procrastinare” (procrastino, procrastinavi, procrastinatus) și înseamnă întârziere sau amânare, a lăsa lucrurile pe ziua următoare;
  • grecescul antic „akrasia” care înseamnă lipsă de control asupra propriei persoane sau „starea în care acționezi împotriva celei mai bune gândiri a ta”.

Etimologia termenului Precrastinare

Termenul a fost introdus în 2014 în literatura de specialitate de către David A. Rosenbaum și colegii lui Lanyun Gong și Cory Adam Potts în lucrarea Pre-Crastinare: Grăbirea împlinirii obiectivelor secundare în detrimentul efortului fizic suplimentar (Pre-Crastination: Hastening Subgoal Completion at the Expense of Extra Physical Effort).

Pe baza rezultatelor a nouă experimente și a rapoartelor participanților, am ajuns la concluzia că această alegere aparent irațională reflectă o tendință de precrastinare, un termen pe care îl introducem pentru a face referire la grăbirea îndeplinirii sub-obiectivelor, chiar dacă presupune un efort fizic suplimentar

Ce este procrastinarea

Procrastinarea poate fi explicată ca un gol existent între intenții și acțiune. Avem cele mai bune intenții însă în mod voluntar amânăm inutil momentul în care acționăm. Este o problemă a condiției umane.

Procrastinarea înseamnă să intenționezi să faci ceva și apoi să amani, chiar dacă știi că nu-ți va fi bine din cauza intarzierii

Tim Pychyl, profesor de psihologie și director al Grupului de Cercetare pentru Procrastinare de la Universitatea Carleton

Procrastinarea diferă de lene sau de diverse alte tipuri de amânări cu care ne putem confrunta în anumite situații.

Alte tipuri de amânări

  • Inevitabile. Uneori programul nostru poate fi dat peste cap de anumite obligații care pot apărea inopinat, sau de care poate nu am ținut cont în momentul în care ne-am făcut planificarea activităților. De aici pot rezulta anumite amânări care sunt necesare pentru a putea include în programul nostru și urgențele apărute.
  • Impulsive. Acestea țin de modul în care răspundem la stimuli. Decidem în ultimul moment că avem chef să facem cu totul altceva. Poate suntem în stație și așteptăm autobuzul dar ne tentează prajiturile din vitrina cofetariei de peste drum. Amânăm plecarea cu autobuzul, îl vom lua pe următorul, pentru a merge între timp să mâncăm o prăjitură.
  • De plăcere. Acest gen de amânare are de-a face cu faptul că alegem să facem altceva decat ceea ce am intenționat inițial, pentru a profita de factorul de satisfacție imediată. De exemplu poate că lucram la ceva dar, după o saptamână ploioasă în sfârșit se înseninează. Amânăm ce avem de făcut pentru cateva minute, pentru a face o plimbare în parc ca să ne bucurăm de soare.
  • Datorate problemelor psihologice. Acestea intervin cand suntem afectati de exemplu de decesul cuiva. Suferința provocata ne poate face să amânăm anumite lucruri până când ne vom reveni.
  • Intenționate. De exemplu să presupunem că avem un proiect nou și știm exact care este prima activitate pe care trebuie să o desfășurăm, dar o amânăm pentru a face inițial planificarea detaliată a tuturor celorlalte activităților aferente noului proiect.
  • Iraționale. Acestea în general sunt inexplicabile chiar și pentru cel în cauză. Cel mai adesea sunt determinate de teama de a greși sau de anxietate. În această situație ne putem gândi la examenul pentru obținerea permisului de conducere. Deși am făcut orele practice și am învățat temeinic legislația, amânăm totuși să ne programăm la examen pentru că avem emoții și ne este teamă că nu vom reuși.

Ce se întâmplă în cazul procrastinarii

Procrastinarea ne afectează activitatea, productivitatea și managementul eficient al timpului, însă este o problemă de gestionare a emoțiilor.

Pentru a înțelege acest lucru este util să ne gandim că cei care procrastinează în mod curent, de cele mai multe ori percep acest lucru ca pe o luptă internă.
Este o contradicție între ceea ce le spune mintea raționala să facă, și ceea ce simt să facă.

Natura umană ne face să vrem să ne simțim bine, și uneori alegem acest lucru înainte a orice altceva. Prin urmare, așa cum se întâmplă și în cazul procrastinării, să preferăm recompensele imediate deși sunt mai mici, în defavoarea recompenselor mai tarzii chiar dacă acestea ar fi mai mari.

Avem senzația că făcând ceva care ne face să ne simțim bine in acest moment, totul o să fie bine. Ceea ce se întâmplă de fapt este că da, ne simțim bine pe moment, însă ulterior ne stresăm foarte mult pentru că munca nu a fost făcută și vor apărea tot felul de probleme.

Cum ne afectează procrastinarea

În primul rand ne afectează în mod negativ performanțele și rezultatele pe toate planurile, cu atât mai mult pe plan profesional. Nu putem face lucrurile în mod eficient în ultimul moment. în general:

  • sunt anumite persoane care reușesc cumva să finalizeze și calitativ și la timp lucrurile chiar și după ce procrastinează;
  • însă majoritatea oamenilor performează mult mai slab atunci cand procrastinează;
  • iar unii oameni chiar eșuează total în îndeplinirea activității amânate.

Procrastinarea ne influențează atât bunăstarea fizică cât și cea psihică.

Cei care procrastinează sunt dezamăgiți atât de ceea ce au făcut cât și de rezultatele slabe obținute. Mai mult decât atât, de cele mai multe ori se simt chiar vinovați și continua să se învinovățească în mereu pentru diversele amânări.
Iar în cazul celor care procrastinează în mod constant, relațiile cu cei din jur au și ele de suferit.

Starea emoțională

Atunci când o persoană este mereu nemulțumită de modul în care se desfășoară lucrurile, nu are cum să fii fericită. Nemulțumirea constantă și vina pe care pe care o resimte duce de multe ori către stări mult mai neplăcute și intense ca de exemplu depresia.

În aceasta privință se recomandă dezvoltarea autocompasiunii și a bunăvoinței față de tine însuți, mai ales atunci cand treci prin astfel de provocări. În acest fel te vei critica mai puțin și te vei stresa mai puțin, prin urmare starea de spirit se va îmbunătăți și ea.

Sănătatea

Știm cu toții cât de puternic ne influențează pe plan fizic emoțiile negative și stresul. Iar procrastinarea duce la lupte interne care provoacă și susțin exact astfel de stări. De aici întreaga sanatate poate fi afectată, iar persoana poate resimti dureri de cap sau de stomac.
Mai mult decat atât, așa cum s-a demonstrat într-un studiu din 2015 făcut de Fuschia Sirois (Sheffield University, UK), bolile cardiovasculare și hipertensiunea sunt și ele unele dintre efectele negative ale procrastinarii, tot din cauza stresului și a emoțiilor negative pe care le determină.

Pe acestea le putem considera ca fiind efecte secundare. Însă sănătatea mai poate fi afectată și în mod direct de procrastinare. Acest lucru se intampla pentru că persoana care obișnuiește să amâne lucrurile va face la fel și în privința obiceiurilor legate de îngrijirea personală. Este posibil ca aceste persoane să nu mănânce îndeajuns sau să nu se odihneasca corespunzător și, cel mai probabil, să nu facă destul sport.

Cariera

Ținând cont de toate aceste moduri în care acționează cei care procrastinează, este de înțeles ca și activitatea profesională are de suferit. Dacă tot amânăm momentul în care ne apucăm de treabă, cu siguranță la un moment dat vom intra în criză de timp. Din acest motiv, în mare grabă vom lucra la proiectul respectiv pentru a mai apuca, dacă este posibil, să îl terminăm în timp util. Și de cele mai multe ori timpul nu va mai fi de ajuns iar termenul limită nu va mai fi respectat. Sau, în alte situații, nu vom mai ține cont de calitatea lucrului făcut sau vor interveni erori pe care va trebui ulterior să le corectăm.

Cu siguranță astfel de rezultate ale muncii noastre nu vor duce la ceva bun.

De ce procrastinăm

Uneori amânăm lucrurile pentru mai tarziu și alteori acest “mai tarziu” nu mai vine niciodată. Și asta cu toate că suntem conștienti că vor exista repercusiuni sau că acest fapt ne va influența negativ. Și atunci de ce totuși procrastinăm?

Din punct de vedere comportamental oamenii fac lucruri pentru ca se simt stimulați și pentru ca se vor simți recompensați cumva.

Dacă este să prezentăm un comportament similar procrastinării, atunci cel mai potrivit ar fi un exemplu legat de deserturile dulci. Conțin o gramadă de zahăr și foarte multe calorii. Dacă exagerăm și mâncăm multe ne vom deregla foarte tare nivelul glicemiei din corp, cel mai probabil ne vom simți destul de rău și pe deasupra nu ne va ajuta deloc la dietă ci dimpotrivă.
Cu toate acestea uneori devoram o cutie intreagă de pișcoturi aproape într-o clipita. Se întâmplă așa pentru că tentația satisfacției de moment este mult mai puternică decât satisfacția pe care am fi obținut-o ulterior, știind ca am mâncat sănătos sau că am mai scăzut în greutate.

Cam la fel se întâmplă și în cazul procrastinatorilor cronici. Emoțiile intervin puternic și ei vor prefera o recompensă imediată în locul satisfacției de a-și fi finalizat treaba. Acest lucru este cu atât mai mult posibil cu cât activitatea pe care o au de făcut nu le place, îi plictisește sau îi neliniștește.
Vor încerca să evite măcar temporar sentimentele neplăcute pe care le trezește respectiva activitate și din acest motiv vor prefera să amâne executarea ei.

Cum să evităm procrastinarea

Cu toții avem intenții, planuri, țeluri, și ambiții, însă cand vine momentul să ne apucăm efectiv de treabă, uneori ne trezim cu ganduri care ne spun că nu am chef, nu vreau, am nevoie să fiu în “starea necesară” am nevoie să fiu motivat ca să fac asta. Si de aici reiese clar legatura cu starea noastră emoțională.

Însă, în același timp ar fi indicat să ținem cont și de faptul ca în general nu facem chiar tot ce simțim și gândim. De multe ori ne trec prin cap gânduri pe care nu le punem în aplicare (și e mai bine așa).

Poate că ultima data cand te-a nemulțumit cu ceva șeful te-ai gandit că “Gata, în secunda doi îmi dau demisia”, dar uite că a trecut un an de atunci, ești tot acolo și lucrurile merg chiar foarte bine.

Am putea aplica acest lucru și în cazul procrastinarii. Adică să facem ceea ce știm că trebuie, pasul care este în mod normal următorul, fără să ținem cont de gandurile care ne spun să lăsăm pe poimaine ceea ce trebuia să facem ieri.

Dacă am mâncat ceva dintr-o farfurie, care ar fi următorul lucru perfect normal de făcut? Să ne spalam farfuria. Prin urmare, nu trebuie să avem cine știe ce stare specială și nu este nevoie să considerăm că “trebuie” să facem acel lucru, ci doar că este pasul următor normal de făcut. Și să îl facem.

Un sfat plin de umor îl dă chiar Dr. Pychyl: “just get started”. În traducere “pur și simplu începe” [acțiunea]. Bineînțeles că dacă era atat de simplu, procrastinarea nu i-ar mai fi fost obiect de studiu în ultimii 25 de ani.
Însă, ideea de bază a soluției este într-adevăr exact aceasta: să faci prima mișcare. Odată ce ai inițiat acțiunea, restul vine de la sine și procrastinarea nu mai reprezintă o problemă.

Tinând cont că procrastinarea este în strânsă legatură cu trăsăturile noastre de personalitate, ar fi destul de dificil să încercăm să schimbăm ce simțim. Un lucru mult mai benefic ar fi însă să înțelegem ce anume ne impiedică să actionăm așa cum ne-ar fi mai bine pe termen lung și nu doar pe moment. Odată identificată problema ar trebui să o acceptăm și să ne confruntăm cu ea pas cu pas.

Soluție propusă pentru a evita procrastinarea

În această privință Dr. Timothy Pychyl sugerează o serie de etape care presupun abordarea “din aproape în aproape” a activității cu care avem tendința să procrastinam.

Elementul de bază il reprezinta intrebarea “Care este următoarea mea acțiune?”. Răspunzând la aceasta și actionand în consecință, vom evita să luăm în considerare activitatea respectivă ca un întreg. O vom defalca în acțiuni mai mici pe care să le facem și le vom efectua pe fiecare în parte.

Scopul este ca atunci când avem de făcut o activitate care ne trezește emoții neplăcute ca de exemplu ne plictiseste sau ne provoaca revolta sau frustrare, să nu încercăm să suprimăm acele emoții. Este ca și cum ne-am contrazice cu noi înșine. În schimb, să ne gandim strict la care este următoarea mișcare dacă ar fi să facem aceasta activitate? Și să acționăm luând în calcul strict următoarea mișcare, nu finalizarea întregii activități.

De exemplu, dacă avem de pregătit o ofertă de preț pentru un client, am avea câteva lucruri de făcut, însă care este mișcarea imediat următoare?

  • Să deschidem laptopul și să verificăm emailul, pentru a vedea exact ce anume a solicitat clientul.
Destul de simplu, nu? Și atunci, tocmai pentru că e atât de simplu și mai ales pentru că nu ne provoacă nicio emoție neplăcută, vom face asta fără alte rețineri.

Ulterior, trecem într-un mod similar la etapa următoare. Nici în acest stadiu nu luăm în calcul finalizarea întregii activități, ci numai pasul imediat următor. Important este să începem să lucrăm.
Se pare ca odată ce am reușit să facem asta, perspectiva asupra întregii activități pe care o avem de făcut ni se va schimba. Din momentul în care te-ai apucat de treabă nu mai este o problemă să duci la bun sfarsit chiar intreaga activitate, nu doar acțiunile în care ai defalcat-o.

Important este să începi, să te apuci de treabă.

Un alt exemplu de a acționa pentru a evita procrastinarea

Un alt exemplu simplu și elocvent ar fi cel legat de amânarea momentului în care ieșim la alergat. Se întamplă de multe ori să simțim ca nu avem chef, mai ales dacă ne imaginăm întreg traseul și că vom veni transpirați sau obosiți. Și uite așa ajungem să amânăm alergatul de azi pe mâine, sau uneori chiar pe termen nelimitat. Facem acest lucru cu toate că știm că alergând ne vom simți mult mai bine, vom fi mult mai sănătoși și ne vom păstra o formă fizică bună pentru mai mult timp.

Cum depășim acest moment conform etapelor propuse mai sus?

  1. Punem întrebarea “Care este următoarea mea acțiune?”
    • Răspunsul: Să-mi pun incaltarile pentru alergat
    • Efectul: ok, pot face asta fără nicio problema. Prin urmare te incalți
  2. Punem aceasi intrebare “Care este următoarea mea acțiune?”
    • Răspunsul: să ies din casa
    • Efectul: asta e simplu, așa ca ieși

Și odată ce am ieșit din casă nu vom mai avea nicio problemă să ne facem încălzirea și să alergăm.

Așadar, tot ce avem de făcut este să începem.

Aliații procrastinarii, internetul și social media

Internetul este o sursă nelimitată de elemente care ne pot distrage atenția. Pornim să căutăm cateva informații necesare noului nostru proiect și peste cateva ore realizăm că între timp am văzut două episoade din serialul preferat și o mulțime de filmulețe cu pisici haioase. Până și celui mai motivat om i se poate întâmpla așa ceva. Prin urmare, soluția în acest caz este să reducem tentațiile. Pur și simplu în mod conștient, atunci cand ne apucăm de lucru să facem în așa fel încât să evităm distragerile și întreruperile inutile.

Social media reprezintă o problemă cu atat mai mare cu cât este unul dintre lucrurile care satisface una dintre necesitățile umane de bază și anume socializarea. Prin urmare, este cu atât mai mare tentația și cu atat mai dificil să o controlăm. Eventual, dacă este posibil, cel mai indicat ar fi să nu accesăm deloc social media în intervalul de timp pe care îl alocăm lucrului. Nu se va intampla nimic rău dacă nu dăm like chiar în secunda în care cineva a postat o nouă fotografie cu animaluțul preferat. În schimb rezultatele muncii noastre vor fi cu mult mai bune dacă lucrăm concentrați la ce facem și mai mult decat atât, ne vom respecta întotdeauna termenele limită stabilite.

Precrastinarea, reversul medaliei

Vă amintiți exemplul de mai sus cu amânarea inutilă și fără motiv a ieșitului la alergat?

Să ne gândim acum la urmatoarea situație:

E foarte cald afară și am luat o pauză de la lucru ca să beau un pahar de limonada rece. Între timp, trag o privire în lista cu ce am de făcut azi.
Printre altele mi-am planificat să ies la alergat mai pe dupa-amiază cand se răcorește. Însă mă impacientez. Am atâtea de făcut și mi-am mai încărcat agenda și cu alergatul ăsta… Mai bine ies acum să scap mai repede de asta. Fiind prânzul a fost prea cald, alergarea nu a fost deloc confortabilă și acum nu mă simt foarte bine. Iar pentru că eram grăbit să termin cat mai repede cu povestea asta nu am mai făcut încălzirea și pe la jumătatea traseului mi-am scrântit glezna.

Cam aceasta ar fi varianta istorioarei dacă personajul implicat ar fi o persoana care Precrastineaza.

Ce este precrastinarea

Precrastinarea este noțiunea care defineste modul de a acționa opus procrastinarii. Aceasta înseamnă că spre deosebire de procrastinator, care va amână inutil începerea și efectuarea unei activități, o persoană care precrastinează:

  • Se va apuca de activitatea respectivă mult mai devreme decat este necesar sau decât și-a planificat inițial
  • Va face lucrurile în mare grabă, doar ca să scape de apasarea faptului ca are ceva de făcut
  • Își va finaliza activitatea cât mai curând posibil, de preferință mult mai devreme decât mai tarziu

Precrastinarea este un mod de a acționa la fel de comun în viețile noastre ca și procrastinarea. Cateva exemple comune de precrastinare sunt date de Edward A. Wasserman, Profesor de Psihologie Experimentală în lucrarea sa Precrastinarea: Stringența acerbă a lui acum (Precrastination: The fierce urgency of now).

Oamenii răspund imediat la e-mailuri, în loc să ia în considerare cu atenție posibilele consecințe ale răspunsurilor lor pripite, consumatorii plătesc facturile de îndată ce sosesc, renunțând astfel la veniturile din dobânzile economiilor lor, iar cumpărătorii smulg articole de pe rafturi atunci când intră prima dată într-un magazin, le cară în spatele magazinului de unde mai iau niște produse și apoi se întorc în partea din față a magazinului pentru a plăti, în acest proces plimbând în coș articolele inițiale mult mai departe decât era necesar

Procrastinare versus Precrastinare

Niciuna dintre aceste extreme nu este de dorit, și ar fi de preferat să găsim o cale de mijloc.

Aceiași factori care îi determină pe unii oameni să procrastineze pot fi declanșatorii precastinării. Însă, în timp ce primii vor prefera să amâne lucrurile, dacă se poate la nesfârșit, cei din urmă vor avea tendința să acționeze în grabă doar ca să scape mai repede de apăsarea problemei.

Factori declanșatori Procrastinare Precrastinare
Îndoială de sine sau teamă de eșec Dacă ne temem că ceea ce facem nu se va ridica la nivelul standardelor specifice impuse (de noi sau de alții), vom fi reticenți în a începe acea activitate. Vom acționa și vom încheia activitatea cât mai curând posibil doar pentru a nu ne mai face griji dacă vom putea sau nu să ne ridicăm la standardele impuse.
Nesiguranță sau anxietate Uneori avem impresia că împrejurările nu sunt încă perfecte sau că nu suntem încă în starea de spirit necesară. Așteptăm momentul potrivit care pare să nu mai vină. Vom încerca să evităm aceste sentimente rezolvând sarcina cel mai probabil mai devreme decât mai târziu, doar pentru a nu prelungi perioada stresantă.
Plictiseală Dacă activitatea pe care trebuie să o facem este una de rutină, sau dacă nu ne trezește interesul, vom avea tendința să amânăm acțiunea pur și simplu pentru că nu avem chef să o facem. Știm că dacă acea activitate nu ne trezește interesul chiar acum, nu va părea mai interesantă nici mai târziu. așa că mai bine îl începem și îl terminăm repede, apoi trecem la lucruri mai interesante
Evitarea inconștientă Acest lucru se va întâmpla în ceea ce privește sarcinile care ni le par stresante sau neplăcute, tocmai pentru că preferăm să desfășurăm orice altă activitate mai pe placul nostru. Pentru precrastinatori, sarcinile care par stresante sau neplăcute vor fi îndeplinite rapid pentru a evita prelungirea sentimentelor neplăcute. Pur și simplu le finaliza pentru a trece mai departe cât mai repede.

Cum să ne oprim din Procrastinare sau Precrastinare

Simplul fapt ca am conștientizat că avem una dintre aceste probleme este un pas înainte. Acum putem să aplicăm o serie de măsuri care să ne ajute să revenim la o cale de mijloc și să evităm pe viitor oricare dintre aceste extreme.
Trebuie însă să fim conștienți ca nu va fi ușor pentru ca este vorba de un proces pe parcursul căruia va trebui să ne schimbăm un obicei existent probabil de mult timp și în același timp ne vom lupta cu propriile emoții.

Iată câteva dintre elementele de bază la care putem apela pentru a face aceste lucruri cu succes:

Stabilim clar prioritățile

Nu toate activitățile pe care le avem de făcut sunt la fel de importante sau urgente, dacă ne gândim la ele din punct de vedere al modului în care ne ajută să ne atingem țelurile pe care ni le-am propus.

Ar fi total neproductiv să ne consumăm energia cu lucruri urgente dar neimportante. Riscăm ca atunci cand ajungem să ne ocupăm și de lucrurile cu adevărat importante să le amânăm (procrastinam) pentru ca ne simțim deja obosiți sau să le facem în mare grabă doar ca să scăpăm de ele (procrastinam).

Dacă țelul nostru este să ajungem un programator de succes în cel mai scurt timp posibil, atunci reparatul mașinii nu este important pentru noi, chiar dacă ne pricepem. Este într-adevăr un lucru urgent, pentru ca ne împiedică să ne deplasam în siguranța, dar nefiind important pentru scopul nostru ne va consuma timpul inutil. În acest caz e mai bine să apelăm la un mecanic care să facă asta ăn timp ce noi putem face ceva mult mai important.

Matricea deciziilor ne poate ajuta să ne stabilim clar prioritățile.

Facem planificările în avans

Dacă maine dimineață la prima oră în loc să profităm de energia pe care o avem și să rezolvăm lucruri importante, încercăm abia atunci să ne dăm seama cam ce avem de făcut pe ziua respectivă, efectiv vom pierde startul zilei. În felul asta ne piere cheful și ne expunem cu atât mai mult la oricare dintre cele doua extreme pe care încercam să le evităm (procrastinarea sau precrastinarea).

În schimb ar fi mult mai indicat să ne facem planificările pentru săptămâna care vine în weekendul anterior. De asemenea, e mult mai bine ca pentru ziua următoare să ne pregătim Lista cu ce avem de făcut (To-do list) în seara precedentă. În acest fel atât luni dimineață cât și în fiecare zi la prima ora vom ști exact ce avem de făcut și ne putem apuca direct de treabă.

to-do list

Utilizarea Calendarului ne ajută să facem planificari fără să riscăm să suprapunem activități sau să ne supraîncărcăm programul zilnic.

Stabilim termene limită și să ne urmarim timpul

Activitățile mai complexe vor fi mai ușor de finalizat dacă le împărțim în acțiuni mai mici și pentru fiecare să ne stabilim un interval de timp în care să le efectuăm. Pe masură ce lucrăm ne urmarim timpul petrecut cu fiecare acțiune în parte și astfel putem să verificăm cu ușurință care este situația între ceea ce ne-am planificat și ceea ce realizam într-adevăr și să luăm măsurile necesare în timp util.
to-do list

Este o metodă eficientă de a deține mereu controlul asupra a ceea ce facem cu timpul nostru. Vom ști exact cum stăm, vom remarca evoluția și vom găsi motivația necesară să evităm procrastinarea sau precrastinarea.

Ne bucurăm de fiecare reușită

Fiecare reușită, mai mica sau mai mare, este un factor motivator puternic și ar trebui să profităm de asta. Dacă apreciem fiecare rezultat bun, vne vom mobiliza din ce în ce mai bine pe viitor. Iar dacă se întâmplă să mai amânăm fără motiv unele activități, sau poate să le facem în grabă ca să scăpăm de ele nu ar trebui să ne stresam prea tare. Este important însă să conștientizăm ce s-a întâmplat și să luăm măsurile necesare pentru a evita extremele și pentru a reveni la calea de mijloc dintre procrastinare și precrastinare.



mariana
Mariana Holostenco

Colaborator la Blogul PlanArty



DESPRE AUTOR
Economist în Marketing și Afaceri Economice Internaționale, Mariana este pasionată de managementul eficient al timpului în afaceri. Pe blogul PlanArty împărtășește cu noi cunoștințele si experienta ei in acest domeniu.